EU & Competition
Leniency in Romania from an EU Perspective

→ Cătălin Suliman

→ Silviu Vasile
Even though the Romanian leniency programme is inspired by the EU model, it has many interesting unique aspects.
Legal framework and applicability of the leniency programme in the EU and Romania
The leniency programme applied by the EU Commission (Commission) is set out in the Commission notice1 on immunity from fines and reduction of fines in cartel cases (Commission Notice). The leniency programme applied by the Romanian Competition Authority (Competition Council) is set out in the Guidelines2 regarding the conditions and criteria for applying the leniency programme according to the provisions of art. 51 para. (2) of Competition Law no. 21⁄1996, republished (Romanian Guidelines).
The Commission Notice limits the applicability of leniency to horizontal agreements, generally known as cartels3, whereas the Romanian version of the leniency programme expressly provides that it is applicable to both horizontal and vertical agreements.
Restrictions of the leniency policy
The undertaking applying for leniency can benefit from immunity from fines irrespective of the infringement’s national or EU effects. However, the immunity from fines is not applicable if the undertaking took steps to coerce other undertakings to join the cartel or to remain in it. In addition, a particularity of the Romanian Guidelines is that it specifically rules out the possibility of applying for leniency for any undertaking that initiated the horizontal/vertical agreement.
End of participation in the illegal agreement
The Commission Notice provides that the undertaking that applies for leniency must end immediately its involvement in the cartel, except for the scenario where the Commission considers it reasonably necessary that the undertaking continues such behaviour in order to preserve the integrity of the inspections. In the Romanian Guidelines, this provision is inverted: the undertaking must end its involvement in the horizontal/vertical agreement only if expressly instructed by the Competition Council to do so.
Procedural particularities
What if the undertaking does not qualify for immunity?
At any moment it becomes apparent to the Commission that immunity is not available or the applicant failed to meet the conditions for immunity, that undertaking has two options: to withdraw the evidence disclosed for the purposes of its immunity application, or to request a fine reduction.
The Romanian Guidelines refer to only one, final decision on the leniency application, not covering the possibility of the authority to inform the applicant that its request does not fulfil the conditions for immunity.
Withdrawing the leniency application
The Commission Notice has no provisions on the unilateral decision of an undertaking to withdraw its leniency application.
The Romanian Guidelines provide that, at any moment, the undertaking that has applied for leniency may inform the Competition Council that it no longer wishes to pursue its application. In this case, the applicant may withdraw the information and evidence provided to the Competition Council as part of the immunity request, or may request that these be considered for a possible fine reduction. Similar to the Commission’s powers of investigation, the withdrawal does not prevent the Competition Council from using its powers to obtain information on the alleged horizontal/vertical agreement.
Leniency policy case law
The Commission has considerable experience on leniency with both immunity from fines (eg, Akzo — organic peroxides4, Bayer — synthetic rubber, ABB – gas insulated switchgear5, Bayer – chloroprene rubber6, Degussa – acrylic glass7) and reduction of fines (eg, Sasol – paraffin waxy8, BASF and F. Hoffmann-La Roche – vitamins9) cases.
The Competition Council has had its leniency policy for quite some time but has applied it in just one case (ie, the Taxi cartel case). Even so, the Competition Council is proactive in alerting the participants on various markets about the benefits of applying for the leniency programme and encourages parties to come forward with evidences in order to disclose various hard-core cartels.
The Romanian leniency programme follows its EU correspondent and tries to bring new elements to it. However, in practice this has proven inefficient until now, considering the low success rate of the leniency applications.
- 1
- Official Journal of the European Union, C 298 of 8.12.2006, p. 17 – 22.
- 2
- Official Gazette of Romania, Part I, no. 610 of 7.09.2009.
- 3
- Cartels are agreements and/or concerted practices between two or more competitors aimed at coordinating their competitive behavior on the market and/or influencing the relevant parameters of competition through practices such as fixing of purchase or selling prices or sale quotas, the sharing of markets including bid-rigging, restrictions of imports or exports and/or anti-competitive actions against other competitors, Commission Notice para. (1)
- 4
- EC — IP/03/1700.
- 5
- EC — IP/07/80.
- 6
- EC — IP/07/1855.
- 7
- EC — IP/06/698.
- 8
- EC — IP/08/1434.
- 9
- EC — IP/01/1625.
Clemenţa în România din perspectiva Uniunii Europene

→ Cătălin Suliman

→ Silviu Vasile
Deşi programul de clemenţă aplicat în România este inspirat de corespondentul său european, acesta prezintă o serie de particularităţi.
Cadrul legal şi aplicabilitatea programului de clemenţă în UE şi în România
Programul de clemenţă aplicat de către Comisia Europeană (Comisia) este reglementat de Comunicarea Comisiei1 privind imunitatea la amenzi şi reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înţelegeri (Comunicarea Comisiei). Programul de clemenţă aplicat de către autoritatea română de concurenţă (Consiliul Concurenţei) este reglementat de Instrucţiunile2 privind condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din Legea Concurenţei nr. 21⁄1996, republicată (Instrucţiunile).
Comunicarea Comisiei limitează aplicabilitatea clemenţei numai la înţelegerile orizontale, cunoscute sub denumirea de carteluri3, în timp ce versiunea naţională a programului de clemenţă precizează, în mod expres, posibilitatea aplicării acestei proceduri atât înţelegerilor orizontale, cât şi înţelegerilor verticale.
Restricţii ale politicii de clemenţă
Întreprinderea care aplică pentru clemenţă poate beneficia de imunitate de la amendă indiferent de faptul că încălcarea săvârşită produce efecte la nivel naţional sau la nivel european. Cu toate acestea, întreprinderea în cauză nu poate beneficia de imunitate dacă a luat măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi să ia parte la înţelegere sau să rămână în aceasta. Mai mult, o particularitate a Instrucţiunilor este că acestea exclud, în mod expres, posibilitatea solicitării de clemenţă de către întreprinderea care a iniţiat înţelegerea verticală/orizontală.
Încetarea participării într-un acord ilegal
Comunicarea Comisiei prevede obligaţia întreprinderii care aplică pentru clemenţă de a înceta participarea în cartel, cu excepţia situaţiei în care Comisia consideră că este rezonabil necesar ca întreprinderea să continue un asemenea comportament pentru a asigura integritatea inspecţiilor. În cadrul Instrucţiunilor, această prevedere este inversată: întreprinderea în cauză trebuie să înceteze implicarea în înţelegerea orizontală/verticală numai dacă este instruită în acest sens, în mod expres, de către Consiliul Concurenţei.
Particularităţi procedurale
Ce se întâmplă în situaţia în care întreprinderea nu este eligibilă pentru imunitate?
Dacă, în orice moment, Comisia observă că imunitatea nu poate fi acordată sau că întreprinderea nu îndeplineşte condiţiile pentru imunitate, aceasta din urmă are două opţiuni: să retragă elementele de probă divulgate în sprijinul solicitării sale de imunitate sau să solicite o reducere a amenzii.
Instrucţiunile nu prevăd posibilitatea autorităţii de concurenţă de a informa, pe parcursul analizei cererii, întreprinderea în cauză de faptul că cererea acesteia nu îndeplineşte condiţiile pentru imunitate, cererea de clemenţă fiind soluţionată printr‑o singură decizie, luată la finalul procedurii.
Retragerea cererii de clemenţă
Comunicarea Comisiei nu reglementează opţiunea întreprinderii de a‑şi retrage, din proprie iniţiativă, cererea de clemenţă.
Instrucţiunile prevăd posibilitatea întreprinderii de a comunica Consiliului Concurenţei, la orice moment, opţiunea de a‑şi retrage cererea. În acest caz, întreprinderea poate retrage elementele de probă şi informaţiile furnizate Consiliului Concurenţei în baza cererii de clemenţă sau poate solicita ca acestea să fie avute în vedere pentru o posibilă reducere a amenzii. Similar puterilor de investigaţie ale Comisiei, retragerea cererii nu are nicio influenţă asupra posibilităţii Consiliul Concurenţei de a‑şi folosi puterile conferite prin lege pentru a obţine informaţii despre un posibil acord orizontal/vertical.
Jurisprudenţa în materie de clemenţă
Comisia are o experienţă bogată în materie de clemenţă atât în ceea ce priveşte imunitatea de la amenzi (spre exemplu, cazurile Akzo – peroxizi organici4, Bayer – cauciuc sintetic, ABB – instalaţii cu comutaţie cu izolaţie în gaz5, Bayer – cauciuc cu cloropren6 şi Degussa — sticlă acrilică7), cât şi reducerea amenzilor (spre exemplu, cazurile Sasol — parafine8 şi BASF şi F. Hoffmann-La Roche — vitamine9).
Deşi politica de clemenţă a Consiliul Concurenţei este adoptată de ceva vreme, aceasta a aplicată până în prezent doar într-un singur caz (cartelul taxiurilor10). Chiar şi aşa, Consiliul Concurenţei este activ în a informa întreprinderile de pe diferite pieţe despre beneficiile programului de clemenţă şi a le încuraja să introducă cereri de clemenţă şi să prezinte dovezi pentru a divulga diferitele posibile carteluri.
Programul de clemenţă naţional este aliniat cu corespondentul său european şi încearcă să aducă noi elemente faţă de acesta. Chiar şi aşa, până acum programul de clemenţă s-a dovedit a fi ineficient, dat fiind succesul redus al cererilor de clemenţă.
- 1
- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 298 din 8.12.2006, p. 17.22.
- 2
- Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 of 7.09.2009.
- 3
- Cartelurile sunt acorduri şi/sau practici concertate între doi sau mai mulţi concurenţi care vizează coordonarea comportamentului concurenţial al acestora pe piaţă şi/sau influenţarea parametrilor concurenţei precum fixarea preţurilor de achiziţie sau vânzare, atribuirea cotelor de producţie sau vânzări, împărţirea pieţelor inclusiv prin licitaţii trucate, restricţii la importuri sau exporturi şi/sau acţiuni anticoncurenţiale împotriva altor concurenţi, para. (1) din Comunicarea Comisiei.
- 4
- CE — IP/03/1700.
- 5
- CE — IP/07/80.
- 6
- CE — IP/07/1855.
- 7
- CE — IP/06/698.
- 8
- CE — IP/08/1434.
- 9
- CE — IP/01/1625.
- 10
- Decizia Consiliului Concurenţei nr. 61 din 29.10.2010.