Tax
Romania: Taxation of Investment Income – How to Apply Limited Tax Rules to Complex Transactions?

→ Mihaela Popescu

→ Oana Manuceanu
Non-resident investors face many challenges when it comes to assessing the tax impact of their financial transactions and complying with tax rules in Romania.
Attractive returns, a low degree of correlation, and contagion with world markets, as well as the emerging market status, have made the Romanian capital market attractive for foreign investors, in particular since the EU accession in 2007. The Romanian financial market has had the potential to generate robust returns for investors even during the global financial crisis of 2007 – 2008 and in the years that have followed.
Within this context, we have seen an increased interest from private and institutional foreign investors to trade in Romanian securities and thus having to deal with tax rules in Romania.
The tax legislation in Romania has simple but very general rules that are not tailored to easily accommodate very complex financial investment structures or products that may appear in the real world. At first glance, tax rules in Romania are clear, and as a matter of principle any financial investment income – be it capital gain, dividend, or interest – ends up being subject to a 16% Romanian tax, unless the benefits of a double tax treaty can be claimed.
Briefly, among the challenges that an investor in Romanian securities faces are the qualification of income for tax purposes, investment structures, and compliance requirements.
Qualification of income for tax purposes
Qualification of income for tax purposes may become an issue once the financial investment is not made in a traditional instrument, such as a plain stock or in coupon bonds. For example, qualification and tax treatment of income derived by non-resident investors from derivative instruments is often a delicate matter as the tax law has limited rules addressing taxation of derivatives. Some guidance is included in the secondary legislation (methodological application norms) only for resident individuals. Therefore, one has to use general taxation principles and specific limited guidance when analysing the taxation regime of such complex investment instruments.
Similar tax issues arise as to the qualification of income for structured products. Likewise for repo transactions and zero-coupon bonds, the fiscal law does not offer a clear answer as to whether the resulting income should qualify as interest or capital gain.
In practice, all investor circumstances and the terms of the financial transactions should be evaluated to be able to make a qualification for tax purposes that could be defended before the tax authorities.
Investment structure
The investment structure is critical in analysing the beneficial owner of the structure, being able to apply a double tax treaty to reduce taxation cost in Romania, and effectively dealing with potential double taxation issues. In the financial investment world, investments are often made via brokers or pooled accounts (eg, omnibus accounts), in which case the identity or tax residence of the ultimate beneficial owners often remains undisclosed. In such circumstances, the applicability of a double taxation regime becomes practically difficult and the 16% tax in Romania cannot be overcome.
But the Romanian law provides certain exemptions meant to address the possibility of applying a double tax treaty to pooled or collective investments. In particular, capital gains derived by non-resident transparent collective investment vehicles (open-end collective investment funds), as well as dividend and interest derived by pension funds within the EU, are tax exempt in Romania.
Although limited, these exemptions can be used by investors to structure investments in a more tax efficient way. For example, to get capital gain exemption, a foreign investor could consider the option of investing in a non-resident collective investment fund having exposure to the Romanian capital markets rather than directly investing in Romanian stocks.
Compliance
Compliance is another area of debate when it comes to investments made by non-residents in Romania. Under the current rules, there is a general requirement for non-residents deriving capital gains from Romania to register for tax purposes in Romania via a Romanian resident tax agent. But there are exceptions to this rule.
An example that may seem unusual is when a non-resident investor buys shares in a non-listed Romanian company from a Romanian resident individual. In this case, the buyer must register for tax purposes, declare, and pay any capital gain tax that may be due on the transaction. Without this tax registration, it would be difficult to pay the relevant capital gain tax in Romania, to carry forward fiscal losses (seven years), or to duly claim the tax benefits for capital gains under the double tax treaty.
To conclude, the current Romanian tax rules lack clear regulations on the tax treatment applicable to complex transactions with financial instruments. This often creates uncertainty about the tax treatment applicable to a specific financial instrument, and about compliance obligations.
Non-residents investing on the Romanian financial market should carefully plan the investment strategy from a tax perspective and duly evaluate potential tax costs and tax compliance costs. In this way, they can use the current tax rules to their advantage and maximise after-tax returns.
All investor circumstances and the terms of the financial transactions should be evaluated to be able to make a qualification for tax purposes that could be defended before the tax authorities.
România: Impozitarea veniturilor din investiții - Cum aplicăm reglementările fiscale în cazul tranzacțiilor complexe?

→ Mihaela Popescu

→ Oana Manuceanu
Investitorii nerezidenți se confruntă cu multe provocări atunci când vine vorba de evaluarea impactului fiscal al tranzacțiilor financiare și respectarea reglementărilor fiscale din România.
Randamentele atractive, gradul redus de corelare cu piețele internaționale, precum și statutul de piață în curs de dezvoltare, sunt factorii principali care au contribuit la creșterea atractivității pieței de capital din România pentru investitorii străini, în special după aderarea la UE în 2007. In acest context, piața financiară românească a avut potențialul de a genera randamente robuste pentru investitori chiar și în timpul crizei financiare mondiale din 2007 – 2008 și în anii care au urmat.
Astfel am observat un interes crescut din partea investitorilor străini instituționali și a investitorilor privați să tranzacționeze titluri de valoare în România ceea ce implică și îndeplinirea obligațiilor fiscale prevăzute de legea română.
În ce privește investițiile financiare, legislația fiscală din România are reguli simple, dar foarte generale care nu sunt adaptate la structurile sau produsele financiare complexe care pot apărea în practică. La prima vedere, reglementările fiscale din România sunt clare, și ca o chestiune de principiu, orice venituri din investiții financiare — fie că este vorba de câștig de capital, dividende, sau dobânzi — sunt in esență supuse unui impozit de 16%, cu excepția cazului în care prevederile mai favorabile ale unei convenții pentru evitarea dublei impuneri pot fi invocate/aplicate.
Totuși, printre provocările pe care un investitor în valori mobiliare din România le întâlnește se numără încadrarea venitului din punct de vedere fiscal, structura investiției și îndeplinirea obligațiilor declarative și de înregistrare fiscală.
Încadrarea venitului din investiții financiare
Încadrarea venitului din punct de vedere fiscal poate fi o problemă pentru investițiile care nu sunt legate de instrumente tradiționale, cum ar fi acțiuni sau obligațiuni. De exemplu, calificarea și tratamentul fiscal al veniturilor obținute de către investitorii nerezidenți din instrumente financiare derivate ridică de multe ori o problemă delicată deoarece legislația fiscală prevede puține reguli specifice pentru impozitarea unor astfel de derivative. Unele linii directoare sunt incluse în legislația secundară (normele metodologice de aplicare a Codului fiscal) numai pentru persoanele fizice rezidente. Prin urmare, pentru instrumentele financiare derivate este necesară o analiză de la caz la caz, încadrarea venitului realizându-se prin interpretarea regulilor generale de impozitare în corelație cu prevederile specifice limitate.
Probleme fiscale similare apar și în ceea ce privește încadrarea fiscală a veniturilor generate de produse structurate. Similar, pentru operațiunile repo și obligațiuni cu cupon zero, legea fiscală nu oferă un răspuns clar dacă venitul rezultat trebuie să se califice ca dobânda sau câștig de capital.
În practică, circumstanțele și condițiile specifice ale fiecărei tranzacții financiare ar trebui să fie evaluate pentru încadrarea corectă din punct de vedere fiscal a veniturilor realizate și pentru a evita expunerea la potențiale reîncadrări ale autorităților fiscale.
Structura investiției
Analiza structurii investiției este esențială pentru stabilirea beneficiarului efectiv al venitului, influențând posibilitatea reducerii costului fiscal și/sau eliminării dublei impuneri a aceluiași venit prin aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri relevante. În practică, investițiile sunt adesea făcute prin intermediul brokerilor sau conturilor globale (așa-numitele ”omnibus accounts”), caz în care identitatea sau domiciliul fiscal al beneficiarilor finali rămân adesea necunoscute. În astfel de circumstanțe, aplicarea unei convenții pentru evitarea dublei impuneri devine dificilă și, drept consecința, impozitul de 16% datorat în România nu va putea fi redus.
Totuși, legislația din România prevede anumite excepții menite să rezolve anumite probleme practice legate de aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri. În particular, legea prevede scutirea de la impozitare a câștigurilor de capital obținute de organismele de plasament colectiv nerezidente, transparente din punct de vedere fiscal (de exemplu, fondurile deschise de investiții). De asemenea, o scutire similară există și pentru veniturile din dividende și dobânzi obținute de fondurile de pensii din UE.
Deși limitate, aceste scutiri pot fi folosite de investitori pentru a structura investițiile de o manieră eficientă din punct de vedere fiscal. De exemplu, pentru a beneficia de scutirea de la impozitarea câștigului de capital, un investitor străin ar putea lua în considerare opțiunea de a investi prin intermediul unui fond de plasament colectiv nerezident cu expunere la piața de capital din România, versus opțiunea de a investi direct în titluri financiare românești.
Îndeplinirea obligațiilor declarative și de înregistrare
Obligațiile declarative și de înregistrare sunt un alt subiect de dezbatere atunci când vine vorba de investiții realizate de nerezidenți în România. În conformitate cu prevederile actuale există o obligație generală pentru nerezidenții care realizează câștiguri de capital din România să se înregistreze în scopuri fiscale prin intermediul unui împuternicit fiscal, rezident român.
Există totuși și câteva excepții de la această regulă. Un exemplu care poate părea neobișnuit este atunci când un investitor nerezident cumpără acțiuni într‑o societate românească nelistată de la o persoana fizică, rezident român. În acest caz, cumpărătorul trebuie să se înregistreze în scopuri fiscale, să declare și să plătească impozitul pentru câștigul de capital.
Dacă nerezidenții nu se înregistrează fiscal în România, nu vor putea să plătească impozitul pe câștigul de capital datorat în România, să reporteze pierderile fiscale (șapte ani), sau să invoce, in mod corespunzător, aplicarea regimului fiscal mai favorabil din convențiile de evitare a dublei impuneri.
În concluzie, actuala legislație fiscală din România nu oferă reglementări clare privind regimul fiscal aplicabil tranzacțiilor complexe cu instrumente financiare. Acest fapt creează de multe ori incertitudine cu privire la tratamentul fiscal aplicabil anumitor instrumente financiare. În acest context, nerezidenții care efectuează tranzacții financiare în România ar trebui să planifice cu atenție strategia de investiții din punct de vedere fiscal și să evalueze în mod corespunzător costurile fiscale. În acest fel, ei se pot asigura ca folosesc in avantajul lor reglementările fiscale actuale, in vederea maximizării rentabilității nete (după plata impozitului) a investițiilor.